Sabaticul la români

În urmă cu 3 ani, un consultant din executive search stătea la o discuție mai informală cu un HR dintr-o multinațională. Povestind despre perioada de concedii care tocmai se arată la orizont, căci se apropia vara, HR-ul din multinațională spune că și-ar dori mult să își ia un concediu sabatic. Că a obosit și că i-ar prinde bine un repaus mai lung.

După ce trece perioada de vară, consultantul semnează un contract cu HR-ul din compania multinațională, pentru recrutarea unei poziții de management. Ajunși în etapa în care se derulau interviurile candidaților cu clientul, HR-ul îl sună ulterior pe consultant să îi spună cum au decurs discuțiile. HR-ul începe să îi reproșeze consultantului ca i-a trimis un candidat care nu se potiveste cu cerințele postului. De fapt, din discuțiile celor doi reiese că persoana pe care HR-ul a intervievat-o avea abilitățile necesare să ocupe postul, dar problema era că avusese un an de pauză, că își luase un sabatic. Și că “ce încredere să ai în candidat dacă a plecat dintr-o companie și și-a luat concediu, că poate să se repete situația oricand” și să îi lase cu ochii în soare.

Așadar, în mod paradoxal, același HR care în urmă cu trei luni visa la un concediu sabatic, respinsese un candidat bun pe motiv că era neserios pentru că fusese într-un sabatic.

Legat de întâmplarea reală de mai sus, în România, de cele mai multe ori “a-ți lua un sabatic” înseamnă să faci două acțiuni: să depui eforturi pentru a strânge o sumă frumușică de bani, iar mai apoi să îți dai demisia!

La My HR Lab am derulat o cercetare intitulată “Sabaticul la romani”. Timp de două luni (sept-nov 2015), 400 de respondenți ne-au spus care este percepția lor în ceea ce privește concediul sabatic. Ne-a interesat să aflăm dacă ei cred că introducerea sabaticului în politica de beneficii a companiilor din România i-ar alături de organizație mult timp (ar retenția angajaților) ar fi un avantaj atragerea candidaților procesul de recrutare.

Înainte de rezultatele studiului, e important povestim pe scurt despre acest concept (concediul sabatic) așa cum apare el definit istoria . Așadar, sabaticul este unui angajat de la locul de , cu scopul fie de face repaus, de ceva nou, de studia, de călători se pe personal, pe o de minim 1 la 1 an. Unele companii din oferă sabatic neplătit pentru persoanele care doresc ia pauze de , altele oferă chiar sabatic plătiți. Aici găsiți un site despre companiile care au implementat un astfel de sistem: http://bit.ly/1RmPIFs

Așadar, trecem la rezultatele studiului vedem care este percepția despre sabatic. Dintre cei care au răspuns chestionarului nostru, aproximativ

  • 50% au fost seniori
  • 30% specialiști
  • 20% junori
  • iar 30% prezent o funcție de conducere.

Din cercetare reieșit procesele de recrutare, dintre respondenți ( 60%) au spus ar pentru compania care oferă concediul sabatic beneficiu, spre deosebire de compania care oferă beneficii similare valoare (bonusuri, bani). De asemeni, 80% dintre cei chestionați o companie care ar sabaticul de beneficii, ar avea clar un atu atragerea candidaților.

La întrebarea “Ce ar trebui să faci/ de ce ai nevoie ca să îți poți lua un sabatic?” respondenții au pus pe primul loc banii. O bună parte dintre ei consideră că trebuie să strângă o sumă suficientă pentru a putea pleca în sabatic. Pe locul doi apare nevoia ca acest beneficiu să fie plătit de companie, iar pe locul trei să își convingă superiorul să îi lase să plece într-un sabatic.

Interesant este că 81,5% dintre cei chestionați ar sta minim 3 ani alături de angajatorul actual dacă ar ști că au posibilitatea să plece ulterior într-un sabatic.

La întrebarea “Ce durată ar trebui să aibă un sabatic oferit de companie, ca să te simți motivat să rămâi în organizație?”

  • 11,2% respondenți au zis: 2 până la 4 săptămâni
  • 32,2% – între 2 – 3 luni
  • 28.4% – peste 6 luni
  • 21.1% – 1 an și peste 1 an

Iar 74,8% ar aprecia dacă o companie le oferă un sabatic neplătit. Pentru restul de 25,2% nu ar fi motivant acest lucru.

Pornind de la întâmplarea reală de la începutul articolului, am vrut să mai aflăm de la angajații din România de ce cred ei că organizațiile de la noi nu le oferă drept beneficiu un concediu sabatic. La întrebarea deschisă au răspuns 289 de oameni. Se pare că atât angajatorii cât și angajații suferă de paranoia. Redăm mai jos o parte din răspunsurile lor:

  • “Teama că angajatul poate folosi acel timp pentru a se muta la un alt angajator, teama de a-l pierde.”
  • “Pentru că și angajaților le e teamă de o plecare destul de îndelungată, pentru că riscă să nu își mai găsească postul liber în companie”.
  • “Pentru că simt nevoia să controleze în permanență angajații. Uneori acest control se extinde și asupra vieții personale. Cum ar fi: Vreau să știu în permanență ce faci, ce simți, să știu dacă mă pot baza pe tine mâine! Pentru că pornesc de la ideea că angajatul vrea să-i înșele.”
  • “Pentru bunăstarea binele angajatului nu este un KPI venitul/profitul companiei.”
  • “În acest moment se merge prea mult pe principiul “one man show”. Ca angajat le faci pe toate, de cele mai multe ori 2-3 joburi într-unul. Un angajator nu-și permite ( nici nu vrea)să rămână fără omul care face 3 job-uri și e plătit doar pentru unul.”
  • “Pentru că managerii nu privesc relația cu angajații pe termen lung nu le valoarea interiorul organizației. Pentru manageri, angajatul este o resursă dispensabilă, o cifră.”
  • “Pentru că angajatorii merg după conceptul “mi-am luat sclavi.”

În aceeași măsura, din comentariile celor care au răspuns studiului, a reieșit și că sabaticul nu este implementat la noi “pentru că nu există un cadru legal” și “din cauza statului, a fiscalității ridicate și a taxelor infinite. Angajatorii recurg la tot felul de artificii pentru a supraviețui și nu mai pun preț pe angajat și pe nevoile lui.”

“Am impresia că nu e reglementată de lege în mod eficient. Întreruperea contractului de muncă (inclusiv prin zile de concediu fără plată) e privită rău de angajatori și angajați (mie nu îmi este clar care este impactul asupra asigurării sociale, dar pentru perioade lungi de întrerupere, nu poate să fie pozitiv).”

Viitorul sabaticului în România sună sceptic

  • “A fost nevoie de ani lumină să se introducă remote work în unele companii, deci probabil vor mai trece alți ani lumină și pt sabatic :)”
  • “Nu există o mentalitate deschisă în acest sens. Un beneficiu prea avangardist pentru piața românească.”
  • “Majoritatea nici n-au auzit de așa ceva. Restul sunt prea ancorați în practicile tradiționale – sa gâtui angajatul pana îl storci de toată energia.”
  • “Pentru că avem o cultură a sclavagismului, în care de la angajat se așteaptă sa vina la birou înainte de ora 9, sa facă și overtime (neplătit) și eventual să și depășească obiectivele pe bani de 2 ori mai puțini. Cine realist vorbind va oferi sabatic plătit sau chiar neplătit în România?”
  • “L-ar vedea ca pe un cost enorm pentru angajați, în condițiile în care multe companii nu sunt dispuse să ofere nici măcar 2 săptămâni de concediu legate sau angajații nu își iau efectiv zilele de concediu permise de lege, într-un an. Nu există această mentalitate în România, de a oferi ca beneficiu angajaților libertatea de a “lua o pauză” la un moment dat.”

V-am oferit o parte dintre răspunsurile celor care au completat studiul nostru așa cum au fost ele scrise, pentru a reda mesajul lor într-un mod cât mai transparent cu putință.

Dacă concediul sabatic va fi introdus în urma acestui studiu ca politică de beneficii în companiile din România, rămâne de văzut. Poate că viitorul sună sceptic și nu există speranță prea curând. Însă credem că mai important este să realizam că acest sondaj a scos la iveală punctele nevralgice din viața angajaților noștri și din societatea în care trăim.

  1. Dacă ai nevoie să strângi bani pentru un sabatic sau ca să ai parte de el trebuie să fie plătit de companie, atunci e clar că românii stau prost la capitolul economii, așadar putem să concluzionăm că nu au parte de salarii competitive.
  2. Angajații se văd ca fiind “sclavi”, iar angajatorul apare ca fiind stăpânul abuzator, care “ii obligă să facă ore suplimentare”. Așadar, trăim într-o cultură totală a neîncrederii, în care angajații nu se simt valorizați și trebuie puși la muncă ca să nu tragă chiulul.
  3. Lipsa unei legislații mai bine structurată în ceea ce privește concediile mai lungi. Statul nu face decât să aplice impozite ridicate companiilor, astfel încât e destul de greu să susții o politică modernă de compensații și beneficii și să te axezi pe nevoile angajatului.
  4. Nu există deloc transparență și o comunicare constantă. Ambele tabere trăiesc făcând supoziții. Angajatul nu cere sabatic pentru că îi este frică că nu o să mai aibă postul când revine din concediu, iar angajatorul nu oferă sabatic pentru că îi e teamă că angajatul poate să își caute job în tot acest timp.

Mulțumim celor 400 de oameni care au completat chestionarul nostru. My HR Lab speră să vă împachetați cât mai curând bagajul pentru concediul sabatic!

Vedeți rezultatele complete “Sabaticul la români” în infografic.

Și vă așteptăm pe pagina noastră de Facebook sau LinkedIn dacă aveți comentarii și întrebări sau vreți să mai dezbatem acest studiu!